Bostani scobiti, placinta cu dovleac si povesti cu stafii

Am tot citit articole din zona celor anti. Si inteleg de ce imperialismul cultural sperie. Pana una, alta, si Mos Craciun e importat tot de la americani, in forma lui rotofeie, tras de reni si strecurandu-se pe horn ca sa infulece prajiturele in timp ce lasa cadouri in ciorapi rosii. La romani nu exista Mos Craciun, pana sa-l inventeze americanii, si pana sa treaca prin stadiul necrestinizat de „Mos Gerila”. Nu ca mosul asta ar avea vreo treaba cu crestinismul, de fapt, dar… in fine, crestinismul asimileaza tot, fiti pe pace, peste 100 de ani si Halloweenul o sa fie sarbatoare crestina.

In fine, nu asta e motivul (nici n-ar avea cum) pentru care mie imi plac si Valentine’s Day, si Halloween, si Craciunul, si Vacanta de Vara. Motivul e ca sunt sarbatori colorate, vii, care raman amintiri an de an in mintile copiilor si pe care – la varsta la care totul se poate si exista zane – cei mici le asteapta numarand zilele.

Sarbatorile astea, dincolo de faptul ca marcheaza fie renasterea iubirii si a vietii primavara, fie bogatia de roade ale toamnei, fie miezul iernii cand inca stam la cald in casa si asteptam sa treaca de-acum iarna si sa dea firul ierbii, dau copiilor ocazia sa traiasca, in fiecare an, cate o poveste. Asta le aduce un sentiment de siguranta – lucrurile sunt la fel, nu se schimba, mereu e Valentin cu sute de inimioare, Pastele cu iepure si oua de ciocolata, Halloween cu bostani scobiti, placinta cu dovleac si povesti cu stafii in caldura casei si Craciunul cu chinul de a alunga somnul pentru a astepta venirea Mosului, care totusi reuseste cumva sa vina fix cand atipesti fie si o secunda…

Toate minunile astea nu mai vin de la o varsta incolo… cumva, uitasem de ele, le ignoram ca o adulta ce sunt si eventual simteam o usoara agasare vazand magazinele pline de mici dracii decorative „de sezon”, aproape cat sa devin si eu „anti”.

Dar, de patru ani am inceput sa simt ca vin Valentinii, Pastii, Halloweenii, Craciunii, Niculaii si toate pretextele pentru cadouri, cantece, luminite si povesti. Cand eram eu mica veneau doar iepurasii de Paste, ciocnitul de oua rosii, botinele lui Mos Niculae cu eterna varguta si sacul lui Mos Craciun sub brad. Si era minunat. Acum fetita mea are parte si de inimioare in februarie si strigoi sculptati in dovleci in octombrie. Doua motive in plus sa viseze, sa se joace, sa astepte, sa traiasca si sa isi faca amintiri care nu se sterg.

Happy Halloween! Sa vedeti ce placinta de dovleac trag in seara asta!

Anunțuri

Un comentariu la “Bostani scobiti, placinta cu dovleac si povesti cu stafii

  1. Pingback: Ziceam de Halloween si placinta cu dovleac si caramel… iata! « Litere si cifre

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s