Începe școala și am un orar îngrozitor

Trebuie să recunosc că, din punctul ăsta de vedere, facultatea (nu a mea neapărat, ci facultatea în general), este teribil de grea. PROVOCAREA este una singură: să te adaptezi la orar.

Trebuie disciplină de fier. Trebuie determinare. Este imperios necesar un stomac de lup (să poți mânca covrigei și napolitane, rar și la ore total diferite în fiecare zi). Dacă ai o vezică urinară cu capacitatea mai mică de un litru, ești mâncat. Iar dacă imunitatea nu te prea ajută și aspiri în colectivitate toate guturaiurile, te-ai ars!

Hai să vedem cum am orarul semestrul ăsta. Luni voi fi plecată de acasă între 11:30 și 18:30. Am pus o jumătate de oră pentru „dus” și una pentru „întors”. Totalul este de șapte ore, cu drum cu tot, nu-i așa? Credeți că voi șterge cu coatele băncile școlii timp de șase ore? Nu, pentru că am o fereastră de două ore, în care nu am cum să ajung acasă (e mai mare daraua decât ocaua) și pe care va trebui să le petrec fie în vreo ceainărie (dacă îmi conving colegele că fumatul e totuși o porcărie câh, deci puțin probabil), fie în vreo îmbâcseală afumată de crâșmă sau prin vreun Spring Time. Acolo voi avea de ales între a mânca un Café Latté apos (și să-mi ghiorțăie mațele la cursul de după fereastră) și a-mi strica dieta cu o „salată” de cel puțin 400 de calorii porția. Sau pot să-mi iau vreun fruct la mine și basta.

Marți e grav. Plec de acasă la 08:30 și ajung înapoi la 16:30. Am ore „ață”, de dimineață până seara. Adică am să ajung acasă frântă și ruptă de foame. Și nu va fi nimic de mâncare, că nu are cine să facă. Așa că o să fie foarte interesant să încropesc ceva de-ale gurii, rapid, dietetic și pe placul familiei (care va veni exploziv de la grădiniță, respectiv serviciu, cam odată cu mine).

Miercuri e și mai rău. Plec de acasă la 07:30 și ajung lată la 16:30. Bine că e chestia aia cu săptămână pară și impară, astfel încât o săptămână da, una ba, o să ajung acasă la 14:30. Asta e prima zi din săptămână (dar o dată la două săptămâni) când voi putea lucra ceva fără să fie fii-mea acasă. Adică, în liniște și eficient (asta, dacă nu am să cad, ruptă de somn, în pat). În rest, ca marți. Poate rămâne ceva de mâncare din ziua precedentă și poate nu am de spălat trei cearșafuri adunate trei zile la rând (că fii-mea a reînceput să le boteze în somn).

Joi e interesantă din toate punctele de vedere. După trei zile de oroare, vine una liberă. Dar asta numai o dată la două săptămâni, pentru că altminteri am să fiu plecată de acasă între 08:30 și 13:30, stau acasă (sau aiurea) până la 16:30, apoi plec iar, că mai am un seminar și ajung acasă iar la 19:30. Nu răpusă, ci chisăliță. Și mă va lua fii-mea în primire de proaspătă și nouă.Joi e de obicei și ziua când bate vântul prin frigider, așa că probabil nici nu voi intra bine pe ușă, că vom și ieși în haită, cu direcția hypermarket. Măcar o să fie zi de shopping spree, așa că o să mă simt euforică, înainte să pic răpusă de somn.

Vineri e de weekend, dar atât cât să nu cumva să stea relaxat studentul sau să mai poată face și altceva în ziua aia. Adică plec la 11:30 și mă întorc la 14:30. Dimineața nu voi avea chef de nimic, iar după ora două cine mama naibii mai muncește… vinerea?

Și dacă are cineva impresia că s-a terminat, se înșeală, pentru că sâmbătă și duminică studentul nu se relaxează, ci stă și încropește referate și alte diverse teme pe care le are de prezentat săptămâna următoare! Intre timp, mașina de spălat învârte de zor țoale la grămadă, pe aragaz fierb patru oale, una cu ciorbă, una cu tocană, una cu ceai și una cu ce s-o mai nimeri și, dacă mă simt chiar kinky și e soare afară, în cuptor se coace câte ceva dulce. Duminică mai rezolv și diverse lucruri care aduc bani și completez lucrul întrerupt și paraîntrerupt în timpul săptămânii și ce nu am avut timp să termin în cele șase nopți trecute și cam ăsta e weekendul și luni o iau de la capăt.

Cu alte cuvinte, sunt bucuroasă de noul orar ca de-o casă aprinsă.

Și nu, nu-s o loază care protestează că are de mers la școală. Am bursa de studiu, deci sunt dintre cei care iau treaba asta cât se poate de serios. Și mă gândesc cum ar fi fost dacă noul orar mi-ar fi lăsat o zi liberă cu adevărat, în fiecare săptămână, două ferestre în minus (mai ales aia mare și hidoasă, de joi!) și ori ar fi început totul de dimineață, ca să știu o treabă, ori mai pe la 10 sau mai pe la 12, dar în fiecare zi la fel, ca să îmi pot organiza și eu viața cumva.

De un an și jumătate jonglez abil cu jobul de mamă, cu școala, cu munca și cu treburile casei și încep (abia acum!) să dau semne de oboseală. Sau, de rezistență din ce în ce mai scăzută la frustrarea că nu am niciun fel de control asupra timpului meu.

Dar mai am puțin și scot eu, summa cum laudae (sau măcar cum laudae), și calul din casă.

Anunțuri

2 comentarii la “Începe școala și am un orar îngrozitor

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s