De ce nu-mi plac multinaționalele

Pe scurt, pe foarte scurt, am să vă spun de ce nu-mi plac multinaționalele.

Multinaționalele seamănă cu religiile.

Iată zece motive:

  1. Spală oamenii pe creier. Le impun o ținută fixă (nu, nu e vorba de chestii de bun simț, e vorba de aberații cum ar fi, de exemplu, că bărbații nu au voie să aibă plete și/sau barbă) și o conduită anume, chiar și în viața privată. Reușesc să transforme cultura organizațională în cult și pun presiune enormă pe oameni. Până și socializarea e legată de firmă. Multinaționala devine Biserica, iar Produsul / Marca e Dumnezeu.
  2. Dețin proceduri pe care este obligată toată lumea să le respecte întocmai. Sunt de-a dreptul ritualuri. Toți colegii se uită urât la cel care nu respectă întocmai litera trainingului.
  3. Sunt un miraj pentru tineri, care ocolesc firmele mici, pentru că au impresia că într-o firmă mică nu poți face carieră, nu te poți afirma, nu poți crește. Tinerii sunt atrași ca muștele la miere de promisiuni de viață veșnică statuie în fața firmei cariere și succes. Adevărul e că, după ce îi stoarce de vlagă niște ani, multinaționala îi aruncă fix ca pe șosete purtate.
  4. Au politici menite să înghită sau să falimenteze, direct sau indirect, firmele mici și au bani să concureze neloial cu ele. Fac reclame peste reclame și le propovăduiesc agresiv pe toate canalele. Imposibil să nu convertească o mare parte din adepții clienții firmelor mici.
  5. Fac publicitate adresată maselor și au bani s-o plătească. Masele sunt fascinate și devin ambasadori ai brandurilor, deși brandurile nu le aduc nimic bun în viață, în mod real. E doar o percepție că anume cafea sau cutare iaurt ar fi cele mai tari chestii de pe piață. Oamenii nu mai caută, iau totul de-a gata și nu mai gândesc. Se iau după reclamă. Fac economie cognitivă. Iau țeapă, dar asta plătește CSR și comunicare și mai multe reclame, așa că firma își spală imaginea și tot așa.
  6. Nu-mi oferă nimic bun, constructiv, util. Mie, cel puțin. Mai degrabă, mă încurcă. Dacă vreau să cumpăr ceva anume, cumpăr o vreme, apoi constat că locul pe raft a fost luat de ceva produs de una din firmele astea mamut. Iar produsul meu, fie nu mai e de găsit, fie, în cazul fericit, e la alt raion sau undeva mai jos, dosit. De exemplu.
  7. Își depun mesajele peste tot, ca ouăle de Alien. E atâta poluare informațională încât e din ce în ce mai greu să te informezi pe bune. Să faci diferența între PR pe bloguri și o recenzie corectă, reală, serioasă. Am renunțat deja la TV, presă scrisă – reclamele sunt peste tot, te sufoci. Și acum intră și în online, unde era, de bine de rău, mai curat. Să vezi iar că satul global se sparge în încrederea pe care nu o mai poți avea decât în tine și ai tăi și recomandările celor apropiați.
  8. Nu poți să le eviți. Sunt situații în care nu mai poți opta pentru altceva, că-ți intră pe gât, vrei, nu vrei. Ce opoerator de telefonie să folosesc, având în vedere că toți sunt multinaționale? Unul dintre ei, ce mai contează! E ca botezul copiilor – copiii nu sunt întrebați dacă au chef de cristelnița popii și nici dacă or să vreadă sau nu în poveștile cu prietenii imaginari ai părinților.
  9. Sunt orientate strict către profit. Crede cineva că atunci când o firmă care face mâncare (proastă) pentru câini donează niște boabe unui adăpost de maidanezi, o face de amorul artei și iubire de jagardei? Nu! Obține bani din treaba asta, cresc vânzările, îmbunătățește percepția bizonului asupra benevolenței și responsabilității firmei și așa mai departe. Avantaje imaginare. Cine oprește firmele să doneze fără tam-tam? Strategia.
  10. Canibalizează sărbătorile. Fac oferte peste oferte și promoții peste promoții, numai ca să te facă să stai la coadă la pupat moaște magazin și să scoți banii munciți ca să cumperi toate prostiile, oricum puse în vânzare la suprapreț. Și sunt așa de insidioase încât de fac să te mai și bucuri de asta!

Cred că de asta și au multinaționalele așa mult succes. Biserica are cel mai tare model de business ever. Creează o falsă nevoie, vine și o peticește, nu de tot, ca să mai ai nevoie și altă dată, te ține în șah că se termină stocul și te jefuiește periodic, în vreme ce tu uiți că sunt și alte chestii pe lume.

 

Anunțuri

9 comentarii la “De ce nu-mi plac multinaționalele

  1. Din pacate multinationalele si corporatiile sunt un rezultat al sistemului capitalist. Sistemul comunist le presupune din start, si fac parte din stat.

    Am scris aici cum se intampla treaba; ideea este ca n-ai cum sa produci acelasi serviciu in 14 000 de moduri. Exista un mod specific, care este cel mai eficient mod de-a produce acel serviciu.

  2. Totul bine si frumos, pana in momentul in care corporatiile ne produc mancarea : aici deja imi pierd mintile si imi doresc sa locuiesc in lumea a 3 a ( cu putin noroc, sper sa reusesc sa ma mut ).

  3. New Zeeland e cam complicat : cu joburile si cu mancarea ( tot GMO ). Eu sper la Costa Rica, insa e extrem de greu sa ma mut colo, din cauza politicii lor, anti-imigratie.
    E mult mai usor sa emigrezi in Canada, roman fiind, decat sa primesti rezidenta in C.Rica … canadian, fiind … E undeva la limita imposibilului …

    • Nu ştiu mare lucru despre Costa Rica – organizare, sistem politic, preţuri, cât de sigur e să ieşi pe stradă… Şi de ce e aşa greu să intri în ţara lor? Trebuie neapărat ca imigrant? Nu sunt şi alte posibilităţi? Nu ştiu, să deschizi o afacere, de exemplu…?

  4. Ei nu primesc imigranti, ca n-au nevoie. Singura solutie pentru cei cu bani putini, este gaseasca o firma care sa-i angajeze, insa cum au politica anti-imigratie, firma angajatoare trebuie sa faca dovada ca n-a gasit un costa rican sa angajeze…. deci sansele sunt minime. Oricum, se primeste rezidenta temporara pe 1 an, si dupa inca 5 ani de reinnoire, abia atunci primesti rezidenta permanenta.
    Noi ne gandisem sa cumparam o casa sau un teren acolo, insa asta nu ne da drept de rezidenta : putem sta maxim 3 luni / an ( exact ca turistii ) si nu ne da drept de munca…
    Mai poti merge ca rentist, daca ai minim 50.000 $ in cont : insa n-ai drept de munca. Sau poti merge ca investitor, cum ziceai tu, insa iti trebuiesc in cont 200.000 $.
    Conditiile sa fii acceptat in C.Rica sunt foarte dure ( stiu o gramada de canadieni nativi care incearca sa gaseasca un job acolo de ani de zile ), pentru ca n-au nevoie de imigranti : le este foarte bine asa cum sunt ei.
    Cat despre safe, e cam ca in Romania ( cunosc niste romani in varsta, care s-au stabilit acolo de cativa ani, plecati din Canada, ca rentisti ) . E considerata cea mai safe tara din Sud si Central America. Presedintele statului e o femeia, tara n-are armata pentru ca prefera sa investeasca banii in sanatate si industrie. E una din destinatiile preferate pentru turism medical, din North America : spun canadienii ca, C.Rica ( si Cuba ) au printre cele mai performante chestii medicale din lume… Preturile sunt simtitor mai mari decat in tarile dimprejurul C.Ricai … tocmai pentru ca e plin de canadieni si americani care locuiesc in C.Rica :adica toti americanii cu bani …

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s