Ce faci când careva te face „proastă” sau OMG, primul meu hater! :)))

Facebook e pestriț.

Adică găsești pe acolo oameni extraordinari. Oameni cu care ai ce vorbi și cu care, chiar dacă nu împărtășești aceleași idei, opinii, păreri, poți purta discuții plăcute, civilizate și constructive. Oameni care te îmbogățesc și pe care îi îmbogățești, prin simpla interacțiune normală, de bun simț, frumoasă. Tot acolo, cine știe cum strecurați în listele prietenilor tăi, găsești (sau te găsesc ei, că tu nu i-ai observa altminteri) indivizi care poate-s foarte OK în alte circumstanțe dar fix în momentul ăla și în locul ăla nu pot să facă altceva decât să te insulte. Scurt, nemotivat, din senin.

Mi s-a întâmplat zilele trecute.

Am zis ceva pe Facebook despre povestea cu protestele, dacă nu mă înșel. E foarte posibil (nu stau să caut) să fi fost un răspuns la un status update al unei prietene. Subiectul a născut ceva pasiuni, asta e clar.  Dar, după cum mă știu, ce am scris n-a fost ceva radical. Cum am o părere foarte bună despre mine (self esteem înalt și stabil, mulțumesc, mama, mulțumesc, tata!), sunt convinsă că era ceva de bun simț. Cert e că cineva – pe care nu-l cunosc, nu am mers la școală împreună, nu ne-am jucat în glod în spatele blocului, nu-i în lista mea de prieteni, nici măcar în aia de cunoștințe întâmplătoare, deci n-am interacționat în vreun fel vreodată – mi-a spus (fără vreo introducere sau vreo argumentare) că… sunt proastă.

🙂  🙂  🙂 🙂  🙂  🙂 🙂  🙂  🙂 🙂  🙂  🙂 🙂  🙂  🙂

Întâi m-am amuzat – cum să nu râzi la așa ceva? E reacție de școlar rămas fără ceva bun de zis într-o ceartă cu vreun coleg mai răsărit. Pe urmă, m-am enervat – cine naiba se crede ăsta? Plus că suntem adulți, unde-s ăia șapte ani de acasă? Dacă pe stradă nu ne repezim unii la alții să ne facem în fel și chip, de ce am face asta pe net? Pe urmă, m-am relaxat, că doar nu e normal să-mi stric ziua pentru un ad hominem emis de un individ despre care, obiectiv vorbind, știu doar că se ia de oameni necunoscuți pe net și-i jignește.

Sigur că mi-a rămas chestia asta într-un colțișor de minte, pentru că e destul de greu să lași să treacă povești de genul ăsta. Cumva, specia noastră e făcută să plătească polițele sau măcar să clarifice situațiile și să le pună într-un sertar cu „rezolvate”. Femeile mai au o particularitate – ca să pună deoparte povești din astea (și orice alte povești supărătoare), au nevoie să vorbească despre ce s-a întâmplat. Nu-s bărbat, nu fac excepție. Așa că azi am menționat episodul, în treacăt și într-un singur rând, într-un comentariu la statusul prietenei mele, în care se plângea că-s nebuni destui liberi pe Facebook.

Iar noul meu „prieten” a văzut remarca. Și a insistat. A zis că el poate să-mi demonstreze că e așa cum a spus el. N-a demonstrat, dar asta e altă poveste. În final, i-am spus că mă feresc de cei care nu-s în stare să-i respecte pe cei din jur. Și gata.

Așa că… pot să spun că am și eu un hater? Primul meu hater!

Nu știu dacă ar trebui să mă bucur sau să dau din umeri, în ideea sănătoasă că nu-i poți mulțumi pe toți și că, undeva, cândva, măcar un individ va crede că nu stau tocmai bine cu pricepătorul. Errare humanum est! 

🙂  🙂  🙂 🙂  🙂  🙂 🙂  🙂  🙂 🙂  🙂  🙂 🙂  🙂  🙂

Anunțuri

4 comentarii la “Ce faci când careva te face „proastă” sau OMG, primul meu hater! :)))

  1. Sa te legi ca boala de om sanatos… E prost-crescut sau rau. Probabil sunt si din astia. Nu e normal, sigur ca te deranjeaza. Astfel de oameni trebuie ignorati si rejectati, daca se poate.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s