Reţete?

Cum am fereastra de care ziceam, stau şi cuget (ce altceva să fac?) şi, eu când stau şi cuget, mă trezesc cu revelaţii sau măcar idei. Iar ideea de acum se leagă de reţete. Orice alte reţete decât cele culinare. Şi mă gândesc dacă e, cu adevărat, nevoie de reţete. Dacă nu cumva reţetele, ca suită de proceduri / paşi pentru succes într-un domeniu oarecare, nu sunt decât felul în care cineva – vorbitorul, scriitorul – face lucrurile. Şi îi ies.

Dar… Oare funcţionează reţetele pentru orice persoană şi situaţie?

Sau povestea cu reţeta este doar un pretext pentru oamenii de succes să vorbească şi pentru începători să capete încrederea de a face ceva în direcţia dorită (pentru ca, apoi, să afle că-şi pot alcătui propriile reţete)?

Nu cumva reţeta împiedică, într-o oarecare măsură, curajul de a crea ceva nou, de a improviza, de a căuta propriul drum, încă de la început?

Nu cumva ne-am obişnuit prea mult cu reţete? Poate ar fi momentul să mai şi încercăm pe cont propriu, altfel decât calea bătută, altfel decât acel „aşa se face”. Poate am obţine ceva nou, ceva deosebit, ceva despre care să putem vorbi altora.

Poate am face şi noi reţete.

(Dacă-s puţin incoerentă, am o scuză: scriu într-un hol rece, am degetele înţepenite şi scriu pe telefon…)

Anunțuri

4 comentarii la “Reţete?

  1. Cred ca nu functioneaza pentru oricine si oricind. Uneori pot fi utile, mai ales la inceput. (Asta acolo unde metoda retetei se poate aplica.) Sau macar iti faci o idee despre ce trebuie sa faci si in ce ordine pentru a reusi rezolvarea unei probleme. Sunt, probabil si retete care trebuie respectate ad litteram. De exemplu pentru fabricarea unor produse de serie. Si da, cred ca uneori standardizarea din cadrul unei retete reduce latura creativa.

    • Eu mă sunt adesea obosită de avalanşa de articole de tip „cum să faci [– pune orice aici –] de / cu succes”. Şi, mai ales în domeniile la care mă pricep, adesea constat că nu se pot aplica reţetele…

  2. Chestii de genul „oricine si oricind” sunt pentru creduli ignoranti. Din punctul meu de vedere asa ceva nu exista, contrazice natura insasi!

    Standardizarea in sine inseamna sa faci o asemenea „reteta”, inseamna sa implementezi reguli. Insa indoiala ta vine dinspre domeniile unde o standardizare se poate face eventual la un nivel minimal, principial, nu la unul detaliat. Probail ca sunt domenii unde nu prea poti face standardizare la nici un nivel.
    E si normal ca in unlele situatii sa fie nevoie de personalizarea unei anumite „retete”, pentru ca nu-i asa?.. detaliile fac diferenta! Insa o reteta tinde sa prezinte o suita de experiente verificate, care functioneaza cu o rata atat de mare incat a ignora acel punct devine o posibila greseala si nu invers!

    • Într-un fel, povestea cu „reţetele de succes” apare în domenii insuficient studiate ştiinţific, unde fie disciplina e la început, fie este insuficient cercetată, din diverse motive obiective.

      Cred că reţetele sunt cazuri particulare şi nu ajută 100%, aşa că e nevoie de baze teoretice, pentru că – să zicem – o listă de ingrediente sau o descriere corectă a fenomenului ajută practic pe oricine să nu mai parcurgă aceeaşi paşi de tatonare şi să treacă direct la miezul nou, neexplorat al problemei… Şi să găsească rezolvările proprii, creative, noi, proaspete…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s