Femei „în vacanţă”

La mare. Femeile se aud, se văd peste tot. Strigă după copii sau îi dădăcesc şi, incredibil, folosesc toate exact aceleaşi cuvinte, au toate acelaşi vocabular, aceeaşi intonaţie, aceleaşi mesaje. Spală vase, fac mâncare, îmbracă plozii, spală tricouri şi atârnă prosoape şi chiloţi de baie la uscat. Nu prea vorbesc între ele. Cu privirile în pământ, umilite de statutul vizibil de servitoare în vacanţa Stăpânului, mişună pe alei, cu treabă. Sau cu câte un plod mucos în braţe, că s-a lovit, că trebuie pieptănat, că trebuie hrănit.

Pe plajă e mai bine. După ce a dezbrăcat copilul şi l-a dat cu cremă şi după ce a organizat lucrurile în aşa fel încât să nu le ia vântul, femeia nu mai are nimic de făcut o vreme. Acolo se mai relaxează şi ea, că stă. N-are ce face altceva decât să zacă pe nisip, în sfârşit odihnindu-se, sub pretextul că se bronzează.

Bărbaţii? Nu-i vezi dimineaţa, ei au stat până târziu la bere, la meci, să comenteze sportul naţional şi cum e el reprezentat în lume. Treabă serioasă, nu pot fi deranjaţi. Iar dimineaţa, bărbaţii obosiţi de comentat şi de bere trebuie să se odihnească. Sunt epuizaţi, iar la plajă vor avea de muncă: vor aduce bere, vor băga copiii fricoşi în apă, vor înota până la geamandură. Iar seara vor avea iar de băut bere.

Bărbaţii vorbesc între ei, sunt şugubeţi, fac bancuri. Se ameninţă în glumă cu băgatul sub masă şi se plâng de neveste, care îi terorizează: îi trezesc din somn în creierii dimineţii, la nouă jumate, când deja arde soarele, ce naiba, doar ei sunt în VACANŢĂ.

Femeia nu e în vacanţă. Sau aşa trebuie să arate vacanţa femeii, cu trezit prima, făcut cafea, făcut senvişuri, îmbrăcat copil, hrănit familie şi spălat după toţi?

Sunt furioasă. Apoi dezamăgită, întristată. Nu e normal. Nu e uman. Dar asta e realitatea adevărată, goală-goluţă, din România anului 2012.

Anunțuri

6 comentarii la “Femei „în vacanţă”

  1. esti o trista frustrata, chiar asa sa fie cum zici tu? sau poate ca vezi doar frustrarile tale peste tot . . . deschide ochii mari si bucura-te de vacanta

  2. daca ai lovit vreo tinta? tu tragi la tinta fara linie de mira ? Ca doare? ce sa doara – situatia in care se complac unele femei? Sa schimb situatia asta chiar ca nu sta in puterea mea.Si eu am un copil ” special” – paralizie brat stang si sindrom Horner ochiul stang- toate astea din cauza unei nasteri dificile, dar refuz sa-mi vad copilul altfel decat un copil normal pentru ca sta in puterea mea ”sa schimb situatia”.
    Cunosc o mama care in momentul in care copilul ei a fost diagnosticat ca autist s-a inscris la psihologie . . .acum e la doctorat si chiar ”a schimbat situatia”.
    ”Îmi pare rău că doare, dar să ştii că stă doar în puterea ta să schimbi situaţia” suna prea religios . . .

    • Eu cred că tu n-ai ce face. Serios.
      Îmi pare rău să aflu de problemele pe care le ai cu copilul tău şi pentru asta ai toată compasiunea mea. Dar nu cred că prin asta ai vreo justificare să încerci să mă insulţi. Chiar deloc.

      Ce am scris eu aici e doar o observaţie pur personală a unor lucruri care se petrec în jurul meu, într-un anumit loc. Nu am jignit pe nimeni, era un simplu panseu. Iar tu te-ai repezit să mă faci „tristă frustrată”. Chiar crezi că a fost corect din partea ta? La asta m-am referit când am spus că stă în puterea ta să schimbi lucrurile. Stă în puterea ta să nu acţionezi fără să gândeşti 🙂

      În altă ordine de idei, nu văd relevanţa exemplului cu psihologia pentru situaţia copilului meu. Cu ce este superioară o mamă care alege să studieze în cadru organizat o disciplină, faţă de una care studiază aceleaşi materiale, dar fără să susţină examene? Îţi spun eu, ca nivel de acces şi integrare a informaţiei, absolut niciuna.

      Aşadar, dacă vrei să renunţi la răutăţi (care nu-şi au locul în contextul ăsta – mă aştept la înţelegere de la cineva care ştie cum e să ai un copil deosebit), eşti binevenită pe blogul meu. Altfel, aleg să te ignor – nu îmi permit să pierd vreme.

  3. mii de scuze daca te-ai simtit insultata, chiar nu e cazul din partea-mi, scuze scuze scuze.
    Chestia cu studiul organizat – aici nu-ti dau dreptate,Chiar conteaza.E vorba de partea clinica, contactul direct cu copii astia deosebiti . . .
    Fetita mea deja a recuperat toate functiile bratului, acum urmeaza miscarile fine, forta, ingrame ehee drum lung da’ nu ma las pana nu recuperam 1000 in suta ceea ce-ti doresc si tie din toata inima.
    Inca odata mii de scuze , , , , , , ,

    • Dacă recuperaţi, e foarte bine, măcar sunt speranţe 🙂

      Şi la noi sunt, dar nu ne poate nimeni spune nici când va fi totul OK, nici dacă va fi vreodată OK 100%… De fapt, asta şi e sursa tuturor spaimelor, nesiguranţa.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s