Cred că trebuie să facem ceva cu timpul… adică, de fapt, cu lipsa lui

Măi, oameni buni, ajutor!

„Ajutor!” e un fel de-a spune, că e un strigăt în deșert și știu asta, dar trebuie să povestesc prin ce trec și prin ce am să mai trec până se termină (nu se termină niciodată, dar mă prefac și eu că aș putea crede că se mai și termină, ca să n-o iau razna).

Așa.

Dimineața, oră imposibilă, opt, trezirea. În juma’ de oră (nu știu cum, dar reușesc) apuc să mă spăl, să mănânc, să pregătesc chestii de mâncat la muncă pentru mine și soț, care în timpul ăsta apucă (nu știu cum, dar reușește) să se spele, să facă două cafele cu lapte, să se îmbrace, apoi amândoi (nu știu cum, dar reușim) îmbrăcăm, încălțăm fata, mă îmbrac și eu, o pieptăn și la opt jumate sau – în zilele proaste – la nouă fără un sfert ieșim pe ușă și țuști, eu la firmă, fata la grădiniță și el la jobul lui.

Pe urmă (nu știu când și cum) se face patru jumate și mă simt de parcă m-a lovit trenul frontal, adică dorm pe mine și mă apasă ceva pe frunte de oboseală și mă târâi acasă. Noroc că acum am bonă, care ia fata de la grădiniță și o aduce acasă, o hrănește și o duce trei ore în parc, timp în care apuc să mănânc, să spăl vase, să murdăresc altele, să gătesc ceva, să adun ce dezordine s-a produs seara trecută, să mă uit la ceas și să văd că s-a făcut opt seara și eu n-am făcut NIMIC pentru mine, timp în care soțul ajunge și el acasă, apucă să mănânce, să dea cu aspiratorul, să-și dea seama că trebuie cumpărat nu-știu-ce care trebuie la grădiniță sau cine mai știe pe unde a doua zi neapărat, așa că vine bona din parc și luăm copilul așa cum se găsește și plecăm toți trei la cumpărături, se face nouă jumate, plecăm din magazin cu orice altceva decât ce am avut de cumpărat, dar ne dăm seama pe drum spre casă și e deja zece, deci magazinul s-a închis, asta e, mâine.

Ajungem acasă, copilul cade lat, răsuflăm ușurați că am scăpat, cădem și noi pe canapea cu ochii pe perete la ceva serial sau film și eu nu apuc să văd finalul pentru că se face unșpe jumate și amețesc de somn, așa că mă preling spre dormitor unde intru în comă până a doua zi la opt fix, când o iau de la capăt. Nu știu, nu apuc să întreb dacă soțul a apucat să vadă finalul filmului sau a adormit și el.

Oameni buni…

Dacă faceți față la muncă + copil + menaj + diverse cumpărături și altele și nu vă simțiți ca sclavii egipteni la piramide, vă IMPLOR, spuneți-mi cum naiba faceți, că eu nu rezist chestiei ăsteia. Și încă n-a început masterul, care se petrece două ore seara, deci în loc să mă târâi spre casă de la muncă o să mă târâi spre școală, de unde am să mă scurg spre casă, unde am să ajung pe la șase jumate, șapte, opt jumate sau naiba știe, că nu s-a afișat încă niciun orar. Și încă n-a început nici școala, că suntem la grădiniță, nu de alta, dar la grădiniță mai poți ajunge la nouă fără ceva, nouă și ceva, dar la școală încep ăia ora de la șapte dimineața! Păi, ca să ajungem la șapte la școală trebuie să ne sculăm la șase, iar ca să ne sculăm la șase, trebuie să ne culcăm la zece, când se culcă găinile în poiată, deși cred că și alea mai stau la taclale despre porumb și viermișori până pe la unșpe…

Deci…?

 

 

 

Anunțuri

10 comentarii la “Cred că trebuie să facem ceva cu timpul… adică, de fapt, cu lipsa lui

  1. Unul munceste si raspunde la telefoane – citeste facturi-scrisoari oficiale si asta-i singura lui indatorire, celalat ramine acasa ( sau cu un part-time ) si se ocupa de cele necesare. Fara plozi, ca ar fi sclavie ( inutila ) pe viata pentru amindoi. Chiar si asa ne plingem ca nu ne ajunge timpul …

    • Măi, nu-s prea mulţi… Adică ar fi, dacă n-ar fi diversele cheltuieli cu problemele copilului. Nu prea ne permitem să nu câştigăm… cu cât mai mult, cu atât mai repede reuşim să facem recuperare, analize genetice (scumpe, foarte scumpe), lentile şi ochelari tot la trei luni… Şi câte şi mai câte.

  2. Metode de optimizare (eu ma trezesc la 7, n-am copil dar am o ora de drum pana la lumea civilizata si inca 45 de minute pana ajung seara inapoi acasa) care merg la noi:
    – menajera: o data/saptamana sau mai des, pentru curatenie (aspirat, spalat pe jos, geamuri, ordine in dulapuri si prin casa.). Cu ordine precise ce sa faca/ ce sa NU faca. poti sa o implici si la calcat – noi preferam sa nu, calc eu hainele dimineata inainte de a pleca. La noi vine la 2 saptamani, inca ma gandesc daca trebuie sa vina mai des.
    – vase: traiasca masina de spalat. nu face zgomot, eu o mai bagam seara cand ma duceam la somn, pana dimineata erau uscate. Daca sunt putine, le spala unul dintre noi de mana (cel care nu a gatit de obicei sau domnul, daca nu am eu chef). Daca sunt multe, in masina si sanatate.
    – rufe: masina care se programeaza: o incarc dimineata, o programez sa inceapa la 18-19, pana ajung eu acasa sunt spalate, doar trebuie intinse. Cel care nu gateste, intinde rufele si le strange pe cele uscate deja, le impacheteaza si intr-o lume ideala le pune in dulap. De spalat, noi spalam des, aproape zilnic, pe culori si tipuri de materiale. Normal, cosul nu se goleste niciodata. Avantajul e ca dureaza mai putin intinsul rufelor si impachetatul celor uscate. Dezavantaj- consum mai mare de electricitate, apa, detergent. Prefer sa castig 10-15 minute.
    – pe viitor eu intentionez sa iau uscator electric de rufe sa scap de intins.
    – cumparaturi: cu lista o data pe saptamana si in plus, se stabileste dupa amiaza meniul pentru seara/pranzul de a doua zi daca e cazul sa se manance acasa; se cumpara in drum spre casa (Nic, Mega Image, orice magazin unde nu se sta prea mult la coada). Se termina in juma’ de ora distractia. Daca veniti separat, le poate face unul dintre voi.
    – piata (acum nu mai e cazul, ca e departe): de 2 ori pe saptamana in pauza de masa. Cu lista.
    – facturi: online, online, online.
    – absolut totul cu lista: ai uitat ceva sau ti-ai amintit ceva peste zi? pe lista de pe telefon. Sau google docs. remindere pe telefon. exista vreun gadget care-ti economiseste timpul? chiar si 10-15 minute pe zi? Perfect, cumpara-l, oricum vei cheltui banii aia pe altceva. Timpul nu se mai intoarce.

    • Eu NU calc. Restul, cam aşa facem şi noi, minus maşina de spălat vase (repet, n-am unde s-o bag) şi femeia de serviciu.

      Şi totuşi, căpiez.

      Iar trezitul de dimineaţă mă ucide. Plus că seara cad lată la unşpe şi ceva, deci pentru mine (ceva relaxant, adică) nu mai apuc să fac nimic.

      • Eu am implementat menajera saptamanala de azi.
        Si niste Ca-Mg-Zn de la Walmark, tot ca sa mai calmeze oboseala. Plus niste pliculete de la Natura Mix, cica sunt naturiste, (sigur sunt scumpe). Deja incep sa vad rezultatele.
        Eu tot am senzatia ca gresesti undeva la organizare, nush. Poate daca as sta cu tine zi lumina, as mai vedea unde te-as putea ajuta

  3. Deci… cum am procedat noi, cateva recomandari:
    1. o masina de spalat vase, dupa ce o ai nu-ti mai imaginezi viata fara ea
    2. curatenie mai rar, nu se intampla nimic daca dai cu aspiratorul o data la 2 saptamani. chiar nimic 🙂 Praful pe mobila… da-l incolo, merge sters o data la 2 saptamani si el
    3. mancare gatita mai rar, in weekend si 1-2 ori pe saptamana
    Copilul meu a mers la o gradinita cu program prelungit. Avea acolo mancare calda asigurata, deci n-a fost o problema sa gatesc doar in weekend.
    4. cumparaturile de baza in weekend, cate o paine sau ce se mai termina, de la magazinul de langa casa

    • 2 şi 4 – Da! Clar 🙂

      1 – Nu prea am unde s-o pun…

      3 – Gătitul mă relaxează, aşa că n-aş renunţa la gătit. Plus că eu nu pot mânca mâncare de pe o zi pe alta (ţicneală, ştiu…)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s