Întrebarea despre România, care chinuie UE

Pentru că la noi e ca la nimeni alţii, pentru că aşa ceva e undeva între circ şi tragedie de bâlci, pentru că în România nimeni dintre cei de prin diverse instituţii ale statului nu ştie să numere (de la Roberta încoace, numai probleme de numărat au fost), UE nu-şi poate pune decât o singură întrebare.

Una singură.

„Câţi mamii dracului sunt ăia?”

Care ăia? Păi, noi, românii. Cu drept de vot, fără, vii, morţi, pe liste, prin câmpurile de căpşuni şi aiurea.

Ce-i trebuie chiorului?

Un euro de doi bani

Un euro de doi bani

Nu, nu. Tichia de mărgăritar îi trebuia chelului. Chiorului îi trebuie euro în 2015 (și fraților UE) iar ăla micu’ a perfectat bisnisu’. Cum, mă, în plină criză a zonei euro, tu să vrei să te bagi fix acolo?

Au hotărât ei treaba asta, de parcă era marea noastră problemă și-n rest totul e perfect. De fapt, dacă nu era marea noastră problemă, păi o să fie. Altfel vezi lucrurile (în verzui-albăstrui) când știi că ai 500 de euro pe lună salariu (în cazuri fericite),  și altfel când creierul tău stă liniștit și visează roz că ai 2000 de lei (sau, mai frumos altfel spus, douăj’ de milioane dă lei vechi). Și altfel întinzi mâna către portofel să scobești în el de 30 de euro (pardon, 29.99), ca să iei ceva pentru care n-ai fi dat altminteri 120 de lei sau, și mai rău, un milion două sute…

Cu alte cuvinte, uite cum o să simtă românul că ia și mai puțini bani (și va vrea mai mulți, să vedem de unde), dar va cheltui cu larghețe, cel puțin un an, doi, la început, până se obișnuiește și ajunge la fundul sacului.

Parcă aud dialoguri psihologic corecte, dar logic varză:

Și, ia zi, mă, cât iei? În mână?

Douăj’ de milioane. Lei vechi.

Aha. Tare. Ăăăă… mișto nădragi. Cât au fost?

O nimica toată, vreo patruj’ de euro!

Oaaaa!!! Dă unde?

Dixit Mafalda.

Ilegal să știi ce ai în burtă

„Femeile insarcinate ar putea astepta pana la nastere ca sa afle daca vor avea fetita sau baiat. Consiliul Europei a adoptat un proiect de rezolutiie prin care le cere medicilor sa nu mai dezvaluie sexul copilului, inainte de nastere.” De aici.

Bine, mă. Și eu cum pregătesc camera copilului, de exemplu, dacă nu știu ce e? Să mă apuc de zugrăveală roz cu o bidinea într-o mână și orătania de o săptămână, urlând, în alta? Plus că e probabil toxic pentru copil să respire aerul dintr-o casă în renovare… Sau propune Consiliul Europei să aștept până crește (ai cu totul altele de făcut când e plodul mic, numai de zugrăvit nu-ți arde), când oricum nu mai are importanță camera aia, că a trecut vârsta de pereți cu crocodili și pat cu Spiderman?

Chestia e că perioada de dinainte să apară plodul pe lume este singurul timp liber sau măcar mai liniștit pe care îl mai au bieții părinți și chiar e o plăcere a așteptării să pregătești camera copilului. Stai și cauți (liniștit!) mobila potrivită, de exemplu. Ați fost vreodată la cumpărături cu un copil mic? E horror! Dacă e foarte mic, la un monent dat urlă, face pe el și miroase de îți mută nasul și oricum nu ai mâinile libere, că împingi de cărucior și ți se ia de cumpărat – iei repede ce-oi lua și pleci din magazin. Dacă e mai mare, întinde mânuțele (cred că au, ca muștele, lipici pe degete!) și dă jos chestii din rafturi sau apucă tot ce prinde, numai ca să atingă ceva. Dacă e umblător, ai pus-o. Nu te mai poți uita după ce ai de cumpărat, că trebuie să stai cu ochii după plod, las’ că să nu ea jos ceva, dar să nu cadă marfă pe el sau, mai rău, să nu dispară, ca să ai ce căuta disperat/ă și cu tensiunea în vârful capului. Dacă e mai mare, te ustură în buget, că au un talent fantastic să vrea cea mai scumpă jucărie, de obicei și cea mai inutilă, dar cu reclamă pe Minimax.

Deci, da. Cu plodul de față, dispare total plăcerea de a cumpăra – visând la cum o să fie – jucărioare, hăinuțe, accesorii (căruț la culoare, scaun de mașină la fel, lenjeria de pat, tablouri, alte decorațiuni), toate în funcție de ce știi că ai în burtă. Dacă nu știi, ai unica posibilitate de a aranja camera cât se poate de neutru și să amâni hăinuțe, accesorii, chiar și patul, că sunt paturi-mașinuță, pentru băieței și paturi cu zeci de inimioare și zâne pictate, pentru fetițe. Iar amânarea nu e bună. Odată apărut copilul, nu-ți mai arde de poezie – ai capul mare și nedormit, griji cât încape și banii se duc ca la poker.

Dacă niște capete nu prea luminate din UE au impresia că e normal să interzică ceva ca să prevină nu știu ce practici abuzive, eu mă gândesc serios să emigrez pe o insulă pustie. Înseamnă că, în ritmul ăsta, or să interzică cuțitele de bucătărie, că dacă omori pe cineva? Sau berea, că dacă abuzezi și devii alcoolic? Cred că și săpunul ar trebui interzis, că dacă aluneci pe el în cadă și îți spargi capul? Cel mai bine, toți cetățenii să stea în buncăre capitonate și în cămăși de forță, să nu carecumva să miște și să se omoare unii pe alții sau pe ei înșiși!

Să interzici ceva ce poate fi folosit de majoritate cât se poate de pozitiv, pentru că unii abuzează, mi se pare ultimul hal de prostie.

Că veni vorba… La fel cu Androidul meu… imaginați-vă că unul dintre cele mai deștepte telefoane de pe piață (îți ia pulsul, îți arată punctele cardinale, se face, la nevoie, nivelă, fir cu plumb, televizor, radio, laptop, ia mailuri, sună pe skype, măsoară cât și cum dormi, te asistă când faci sport, te asistă când faci jogging, numără kilometri și traseele parcurse, are GPS, îl poți găsi dacă ți l-a furat careva, fără să fie nevoie să ai vreun soft special instalat pe el etc etc etc) e setat din fabrică… să nu permită înregistrarea unei convorbiri telefonice! Ca să nu cumva să înregistrezi fără să știe ăla de la capătul celălalt al firului! E absurd, eu am luat interviuri telefonic – evident spunând intervievatului cum am să procedez și cu acordul explicit. Să-mi spună mie ăștia care au copt prostia asta cu neînregistratul cum iau eu un interviu telefonic cuiva care trăiește pe cealaltă parte a planetei? Dau 3000 de euro pe avion, numai ca niște unii să nu poată să înregistreze pe careva fără știrea lui? Stupid!

Toate interdicțiile merg pe un sistem greșit din start – prezumția de vinovăție! Practic, statele care interzic din reflex presupun că cetățenii sunt tâmpiți, hoți, abuzivi, violenți etc, iar cei deștepți, cinstiți, corecți și pașnici ar fi excepția. Stupid, repet. Numai religiile presupun din start că omul e păcătos și trebuie să fie pedepsit sau să se autopedepsească! Dacă așa ar sta lucrurile, societatea umană s-ar prăbuși în haos. Regula statistică este că majoritatea nu comite abuzuri, ci o minoritate scăpată de sub limitele social acceptate. Prin urmare, interdițiile cu rol de prevenție sunt greșite din start.

Sper ca tâmpenia asta să nu fie aprobată și să fie mai mulți oameni inteligenți în consiliul ăla.

Buline pe hrană. UE interzice preparatele medicinale din plante. Isterie cu OMG-urile.

Trei povești din presa de azi, toate bine legate între ele. Din toate comentariile mass-media răzbate grija aleșilor, naționali și europeni, pentru sănătatea boului care cară jugul plătitorului de taxe.

Buline pe hrană

Senatu’ României e în așa hal de ramolit încât are impresia că românul nu știe să citească etichete. Așa că vine cu trei buline, ca un semafor alimentar pentru proști, verde, portocaliu și roșu. Pe lângă faptul că românul cumpără mâncare proastă și nesănătoasă din lipsă de bani, nu din prostie (somon – 45 de lei kilul  vs. parizer – 16 lei kilul, de exemplu), duda cu bulinele e ingrată. „Bulina verde, pentru produse alimentare sanatoase, care pot fi consumate zilnic fara sa prezinte vreun risc pentru sanatate; bulina portocalie, pentru produsele alimentare care trebuie consumate cu moderatie; bulina rosie, pentru produsele alimentare care contin substante sau aditivi alimentari care pot avea efecte daunatoare asupra sanatatii„. Bun. Sănătatea cui? Conform cu care standard? Unii au alergie la gluten, alții la alune, mulți intoleranță la lactoză; laptele, alunele și pâinea sunt sănătoase, au ba? Cretini.

Tot ce sper este ca, odată cu adăugirea asta inutilă, să nu-mi scoată datele care chiar îmi trebuie, respectiv lista ingredientelor și valorile nutriționale.

UE interzice preparatele medicinale din plante

Alo, coana UE! Plantele conțin substanțe active, funcționează ca medicamentele alopate care conțin aceleași substanțe. Ce e tâmpenia asta? Interzicem plantele, dar lăsăm homoepatia să se lăfăie? Pe când scăpăm de Sedatif PC, Oscillococcinum, Stodal și alte astfel de nume fancy pentru praf de zahăr la capsulă colorată și sirop de glucoză?

Totuși, cred că știrea a ajuns în presă ca în telefonul fără fir, una zici la un capăt și un balaur iese la celălalt. Probabil că UE insistă ca medicamentele din plante, tocmai pentru că au substanțe active, să fie corect dozate și testate, întocmai ca medicamentele alopate. Ca să se evite supradozarea, intoxicațiile (nu tot ce e din plantă face și bine; cucuta e o plantă, e naturală, dar poate să omoare) și, de ce nu (ce n-aș da), șarlataniile.

Repet deci, poate se aude acolo, în spate, unde se lăfăie Boiron, colectând bani de la fraieri care scapă singuri (sau prin puterea creierului prostit spre binele corpului prin sfântul efect Placebo) de nervi, tuse și răceală: pe când scăpăm de Sedatif PC, Oscillococcinum, Stodal și alte șarlatanii zaharate?

Isterie cu OMG-urile

M-am săturat de prostia asta. Fiecare polenizare aduce cu ea măcar o mutație genetică. Dragi isterici, evoluția nu stă pe loc. Ce mi-e că a mutat gena un nene cu o pensetă sau o albină cu picioarele pline de polen? E tot aia! Doar că modificările din laborator sunt făcute cu un scop (plante rezistente la dăunători, plante mai rodnice, plante care să dea rod mai des, plante cu fructe mai mari etc), pe când cele spontane sunt pur întâmplătoare și nu fac neapărat bine plantei… sau consumatorilor.

Unii au așa o impresie că plantele comestibile au apărut pe lume cu dorința de a fi mâncate de om. Și că își păstrează forma și conținutul de la o generație la alta. Cât se poate de fals, dar potrivit cu lumea istericoid-spiritualo-conspiraționistă în care trăim.

CEDO nu are ouă

Aflu (cu destulă uimire, nu mă așteptam), via DumneZERO, că CEDO a dat cu oiștea-n gardul democrației și a făcut o gaură jurisprudențială prin care crucile se vor strecura (ce zic, vor da năvală!) chiar și în școlile de stat din UE. Deci și din România.

Articolul care povestește despre cum CEDO n-a avut curajul să apere valorile democratice (poate din teama de prea mulți popi influenți care le-ar putea amenința fundurile înalt-judecătoare sau la presiunea venită de la creștinii reprezentanți ai 10 state religiocrate sau poate din pură prostie, nu știu, nu mă pot pronunța) se află aici.

Bine că ne batem cu pumnul în piept că islamul e rău, că îi tâmpește pe ăia, că trebuie să-i civilizăm, că sunt violenți, fundamentaliști, că duc războaie religioase, că ne amenință civilizația, dar ne ținem cu dinții de religia majoritară pe la noi și îi călcăm în picioare cu satisfacție pe cei care nu cred în zeul lor.

Așa cum am reușit, noi, omenire, să îi punem pe Zeii din Olimp la locul lor, adică în antologiile de mituri, în rând cu Manitu și Odin, de ce nu ne-am relaxa odată și cu Yahve sau Dumnezeu sau Allah sau cum i-o mai zice, să ne vedem în liniște de ale noastre?

(Ale noastre fiind, de exemplu, căutarea de tratamente pentru cancere și boli rare, cercetare pentru soluții antiîmbătrânire, excursii prin spațiu, spitale, școli, măsuri împotriva cutremurelor… da, toate astea s-ar putea face din banii pe care i-am confisca bisericilor, că au destui și-s câștigați dintr-o mare, mare escrocherie! Și nu-i așa că oricine ar avea în sfârșit o mare satisfacție să reprofilăm clericii pe meserii serioase, prin care să contribuie cu adevărat la bunăstarea societății? Dublu câștig, să le iei banii și să-i pui la muncă!)

În orice caz, rușine, CEDO. Penibil. În secolul XXI… câtai Uniunea. Jenant.

Feudalismul n-a murit. Măcelul anual de la Balc

De 7 ani Țiriac face pe nobilul feudal și organizează un jenant masacru de porci mistreți pe moșia lui de la Balc.

Pretenția nobiliară și feudalismul

Zic „face” pe nobilul, pentru ca nu are de unde să fie nobil, iar accesul la bani, din punctul meu de vedere, nu i-a dat acces și la bun simț. În cazul elitelor bazate pe tradiție, bunul simț se dobândește prin educație. Țiriac nu are așa ceva, pentru că obârșia lui este cât se poate de comună.

Că se manifestă ca un feudal, e evident atât prin modul în care organizează „distracția”, pe moșia proprie, cu instrucțiuni precise la hăitași să nu comunice cu presa (iar ăia își țin gurile cu evident servilism amestecat cu teama de stăpânire) și cu gestul absolut scabros de a promite că donează mistreții masacrați unor case de bătrâni și copii.

În cazul în care nu e clar de ce gestul ăsta e scabros și de ce nu putem să-l considerăm ca pe un gest caritabil, trebuie să ne amintim că numai în feudalism moșierul, la bucurie mare și din plăcerea de a vedea îmbulzeala, „scăpa” surplusul vânătorilor sale săracilor.

Apoi trebuie să ne gândim că feudalul, dacă i-ar fi păsat cu adevărat de bătrâni și copii, putea să organizeze un eveniment caritabil în cadrul căruia să ofere niște băuturi, entertainment civilizat și mâncare invitaților săi de vază, care apoi să scoată carnetele de cecuri și să completeze în ele sume generoase destinate azilelor de bătrâni și căminelor de copii în cauză.

În plus, urmarea barbariei feudale de la Balc va fi de câteva tone de carne tare și ațoasă. Nu știu cu care parte a corpului a gândit feudalul sau PR-ul feudalului, când și-a imaginat că moșii care mestecă supa în gingii vor putea sfâșia sălbatic, cu ajutorul protezelor și a adezivului Corega, hălcile de mistreț. Sau când a crezut că plozii, care abia mistuie bucățele mărunțite de pui, se vor descurca să mestece, să mărunțească între măsele și să înghită ghemele de fibră musculară bine ținută de cartilagii și tendoane.

Masacrul și penibilul situației

De ce este vorba de un masacru, este clar. Ăia stau în puști la adăpostul foișoarelor, beau și crapă în ei întocmai ca rudele domesticite ale „vânatului” lor înainte de a merge în sac la târg, în vreme ce angajații lui Țiriac caută mistreți și îi mână în bătaia puștii. Mistreții nu au nicio șansă să se salveze (nedrept și stupid), „vânătorii” sunt înafara oricărui pericol (care ar da un pic de demnitate întregului proces, dar așa, e ca și cum ar juca Prepelix pe mobil), iar „hăitașii” aleargă de le iese sufletul prin zăpadă, ca gospodina după găină. Așa că am explicat și de ce este penibil.

Ce e mai grav, insă

Ce e mai grav însă nu e că un personaj plin de bani își dă în petec pe moșia personală, ci că legea îi permite așa ceva.

Dincolo de asta, e și mai grav că indivizi aflați în funcții publice în țări pe care le credeam civilizate, membre UE, se pretează la așa ceva. Un om cu coloană vertebrală ar refuza public invitația milionarului feudal, indiferent de promisiunile de afaceri, nu de alta, dar se pot încheia contracte și fără băi de sânge. Un om cu coloană vertebrală aflat într-o funcție publică ar refuza public și cu indignare invitația, ca fiind înjositoare pentru poziția în care se află. Este imposibil ca un reprezentant al unui stat de drept al secolului XXI să dea curs invitației unui anacronic feudal care se încăpățânează să rămână în urma civilizației.

Și totuși, masacrul de la Balc se desfășoară nestingherit de 7 ani. În vreme ce ONG-uri în care muncesc câte o mână de oameni cu bani puțini salvează în fiecare zi zeci de vieți, feudalul cu bani ucide într-o singură zi sute de animale.

Rușine, Țiriac și gașca.